O mare parte a produselor alimentare pe care le cumparam si care nu sunt consumate ajung cel mai adesea la cosul de gunoi. Acestea insa sunt o sursa organica si economica de fertilizare a solului, iar reglementarile europene ne indeamna sa transformam deseurile alimentare si vegetale in compost. Afla in continuarea acestui articol ce este compostul si cum il poti obtine cu usurinta folosind resturile alimentare.
Ce este compostul?
Compostul este un ingrasamant agricol natural, obtinut prin descompunerea resturilor alimentare si vegetale, fie intr-o gramada de compostare, fie prin utilizarea unui aparat special, ce poarta denumirea de compostor. Gradinarii apeleaza de secole la procesul microbian de descompunere al ierbii tunse, cat si al frunzelor si al resturilor alimentare vegetale, pentru a obtine un fertilizator organic, care sa imbogateasca structura solului cu substantele nutritive necesare.
Beneficii compost
Compostarea ofera beneficii importante atat pentru mediu, cat si pentru calitatea produselor obtinute din culturile agricole. Iata cateva dintre avantajele pe care le poti obtine prin folosirea compostului:
- Compostul protejeaza mediul inconjurator
Unul dintre cele mai importante beneficii ale compostarii consta in impactul pozitiv pe care il are asupra mediului. Aproximativ 50% dintre alimentele noastre sunt aruncate si ajung la gropile de gunoi. Depozitarea acestor deseuri la groapa, mirosurile neplacute pe care le emana si producerea de noxe ca urmare a arderii lor pot fi prevenite prin procesul de compostare.
Diferite resturi de legume, cat si vegetatia moarta, precum frunzele sau iarba taiata, se pot intoarce in natura, sub forma de fertilizator organic, care va hrani in mod ecologic solul cu substante nutritive benefice.
- Reciclare inteligenta
Colectarea, depozitarea si arderea deseurilor este costisitoare si daunatoare mediului, dar prin reciclarea resturilor vegetale venim in sprijinul naturii, actionam responsabil fata de mediu si economisim resurse. Masa de compostare este mult mai usor de transportat, fara miros si agenti patogeni, dar si mai usor de depozitat.
- Compostul imbunatateste capacitatea solului de a retine apa
Compostul imbunatateste capacitatea solului de a retine apa si il imbogateste cu materie organica benefica cresterii unor plante puternice si sanatoase.
- Compostul inhiba activitatea agentilor patogeni din sol
Microbii sunt importanti pentru sanatatea plantelor, atat in furnizarea de nutrienti, cat si in prevenirea bolilor transmise de sol. Pamanturile intretinute cu ajutorul compostului detin o rezistenta crescuta in fata agentilor patogeni si favorizeaza cresterea unor plante sanatoase si viguroase.
- Compostul hraneste solul eficient cu substante nutritive
Spre deosebire de fertilizantii chimici, compostul este un ingrasamant organic, iar prezenta elementelor nutritive disponibile din compozitia acestuia hranesc eficient plantele. Astfel, compostul se poate utiliza ca o alternativa sanatoasa la ingrasamantul chimic, pentru a compensa lipsa de materie organica si nutrienti din soluri.
- Accelereaza procesul de crestere al plantelor
Compostul este o sursa excelenta pentru a oferi solului substantele nutritive necesare pentru a creste plante sanatoase. Datorita faptului ca este alcatuit exclusiv din resturi vegetale, compostul aduce beneficii solului in deplina armonie cu natura, fiind o buna alegere de ingrasamant pentru gradinile cu legume, dar si pentru flori.
- Obtinerea unor produse agricole mult mai sanatoase
Un alt avantaj important al utilizarii compostului pentru fertilizarea plantelor consta in lipsa componentelor chimice din compozitia acestuia. Ingrasamintele chimice dauneaza solului, dar si calitatii nutritive a fructelor si legumelor.
Cum se face compostul?
Compostul se poate face prin depozitare ”deschisa” sau prin utilizarea lazilor de compost. Printre cele mai cunoscute metode de compostare se afla urmatoarele:
- Compostarea la rece
Aceasta metoda de compostare mai este cunoscuta sub denumirea de compostare anaeroba si presupune asezarea materialelor in straturi de 15-20 de centimetri, cu alternarea celor bogate in azot cu cele bogate in carbon. Fiecare strat se uda foarte bine si se acopera cu un strat de pamant in cazul in care se composteaza la gramada. Atunci cand utilizezi un compostor, este necesar sa asezi capacul peste compost.
O data pe luna se face intoarcerea gramezii, pentru a favoriza o mai buna aerare a materiilor, aceasta fiind o etapa importanta pentru metoda de compostat in straturi la rece. De asemenea, intoarcerea se practica si in cazul folosirii unui compostor, in scopul aerarii straturilor.
În compostor se intoarce compostul din containerul pentru descompunere in fiecare luna, iar la aproximativ 6-12 luni vei observa cum se finalizeaza procesul de compostare.
- Compostare fierbinte
Compostarea fierbinte mai este cunoscuta sub denumirile „metoda aeroba” sau metoda Berkeley. Aceasta permite obtinerea unui compost in 18 zile si presupune utilizarea de materie bogata in carbon. Astfel, se adauga 25 de parti de resturi vegetale cu continut de carbon la o parte de resturi bogate in continutul de azot.
De asemenea, temperatura masei de compostare trebuie sa fie cuprinsa intre 55 si 65 de grade Celsius, iar gramada de compost trebuie sa aiba o inaltime de 1,5 metri. In cazul in care folosesti material de compostare lemnos, este foarte important sa il maruntesti foarte bine inainte. Poti utiliza un tocator de crengi, care te va ajuta sa maruntesti resturile lemnoase din gospodaria ta.
In prima zi se asaza materialele pentru compostare in straturi alternative, cu o inaltime de 5 centimetri fiecare, pana ajungi la inaltimea de 1,5 metri, necesara pentru finalizarea gramezii. Se uda foarte bine gramada si se asteapta 4 zile, iar apoi se intorc straturile, astfel incat cele aflate la exterior sa ajunga in interior, iar cele din interior sa fie asezate la exterior. Verifica daca gramada este umeda si mai asteapta doua zile.
In cea de-a a sasea zi se desfac partile laterale ale gramezii si se folosesc pentru a face o noua gramada. La fiecare doua zile se intoarce gramada, pentru a impiedica supraincalzirea acesteia. Atunci cand ramele apar in compost, procesul de descompunere s-a incheiat. Astfel, este posibila obtinerea compostului in doar 18 zile, descompunerea materiilor la cald producandu-se mult mai repede decat in cazul compostarii la rece.
Stratul de materie bogat pe care l-ai obtinut este potrivit pentru a hrani solul din gradinile de legume, oferindu-le acestora toti nutrientii de care au nevoie pentru a creste sanatos si a obtine o recolta bogata.
Unelte utile pentru compostare
Exista cateva unelte de care ai nevoie pentru compostare, dupa cum urmeaza:
- Compostor
Poti composta resturile vegetale din locuinta in aer liber, asezand materialele pentru compostare in straturi, pe care sa le acoperi cu un strat de pamant sau poti folosi o cutie special conceputa pentru acest proces, numita compostor. De asemenea, iti poti construi un compostor din lemn.
Alege cea mai potrivita varianta pentru tine, in functie de cantitatea de resturi vegetale pe care vrei sa o compostezi si de spatiul pe care il ai la dispozitie.
Extrem de utile in compostarea resturilor vegetale din gospodarie sunt tocatoarele de crengi. Alegerea unui tocator potrivit se face in functie de tipul si cantitatea de resturi vegetale pe care vrei sa le maruntesti. Astfel, daca ai o gradina mica, poti utiliza un aparat cu curent alternativ, insa daca ai o gradina mai mare sau pomi, atunci ai nevoie de un aparat cu curent de inalta tensiune sau unul care se alimenteaza cu benzina.
Maruntirea fina a resturilor vegetale, mai ales a celor lemnoase, este foarte importanta pentru a favoriza descompunerea mai usoara a acestora.
Foarfeca pentru gradinarit iti este de mare ajutor atunci cand vrei sa cureti crengile uscate ale copacilor sau sa indepartezi tulpinile uscate ale florilor si arbustilor. Opteaza pentru o foarfeca rezistenta si usor de utilizat, pentru a-ti usura munca in ingrijirea pomilor si a plantelor din propria gradina. O astfel de unealta iti va fi necesara in diferite operatii de gradinarit, atat in perioada primaverii, cat si toamna, atunci cand iti vei pregati copacii si plantele pentru iarna.
- Unealta pentru amestecare
Amestecarea este o etapa importanta din procesul de compostare, motiv pentru care vei avea nevoie de o furca sau de o lopata, cu ajutorul careia sa intorci straturile de materiale compostate. Alege o unealta cu care sa iti fie la indemana sa intorci compostul, in functie de dimensiunea acestuia.
Ce materiale se pot composta?
Cu siguranta ne dorim sa folosim compost de calitate pentru solurile gradinilor noastre, dar pentru a fi posibil acest lucru, exista cateva reguli de care trebuie sa tinem cont. Astfel, trebuie sa acordam atentie resturilor vegetale pe care le adaugam in compostor. Acestea pot fi deseuri vegetale alimentare, coji de oua, iarba taiata, frunze, material lemnos maruntit sau gunoi de grajd.
Sunt de evitat materialele din sticla si metal, pietrele, plasticele, cenusa de huila, buruienile cu seminte, ziarele si revistele color, resturile de mancare gatita, oasele si resturile de carne sau produsele sanitare, care pot contamina ingrasamantul natural pe care vrei sa il obtii.
Azotul si carbonul joaca un rol esential in descompunerea deseurilor organice, motiv pentru care este important sa incluzi in compost materiale care sa contina ambele elemente. Printre materialele cu un continut ridicat de azot se afla florile, painea, cojile de oua, boabele de cafea, frunzele si deseurile de la animale. Un continut crescut de carbon gasesti in paie, aschiile de lemn, frunzele uscate, ramurile copacilor, cojile de nuci, hartie si rumegus.
Din fericire, exista multe resturi vegetale care pot fi adaugate in compost, pentru a obtine un humus bogat in substante nutritive. Resturile vegetale pe care le utilizam la obtinerea compostului se intorc in natura, pentru a se transforma din nou in plante, demonstrandu-ne astfel circuitul neintrerupt al naturii, la care putem contribui cu usurinta.
